Inv. Adriana Mihai
Scoala Generala Nr. 12
Hunedoara
 
 

1."Educaţie tehnologică la clasa a III-a. Scrapbookingul"

Denumirea activităţii: "Educaţie tehnologică la clasa a III-a. Scrapbookingul"
Şcoala organizatoare: Şcoala Generală Nr. 7 Hunedoara
Înv/instit.: Iaremschi G.,Pogea R.
Data: 11. 11. 2009, ora 9


Scrapbookingul sau albumul tăieturilor ia naştere în Europa în anul 1800, însă devine popular după publicarea cărţii lui John Poole “Manuscript Gleanings and Literary Scrap Book” în anul 1826.
Cartea conţinea o colecţie de poezii şi timbre, instrucţiuni despre cum se adună şi se realizează tăieturile:
-bucăţi de hârtie adeseori decorate
-flori presate
-tăieturi din ziare
-figuri
-poezii.



Trebuie ştiut că acum există două metode de a face scrapbooking:
-metoda clasică - manuală, se materializează prin pagini de album, albume întregi, pockets (albume “de buzunar”), etc. şi
-metoda digitală: se adresează în special celor care ştiu să utilizeze câteva programe de prelucrări de fotografii (în principal Adobe Photoshop).



Mania scrapbooking-lui s-a răspândit în clasa medie în secolul 19 prin publicaţii de scrap, albume şi produse care începeau să satisfacă exigenţele scrapperilor.
Scrapbookingul modern, care începe să folosească materiale fără acizi şi solvenţi pentru a păstra integritatea fotografiilor, devine popular în 1980 în SUA, când Marielen Christensen a expus la “World Conference on Records” în Utah, 50 de volume de amintiri din istoria familiei sale.



Albumele au avut un aşa mare succes că familia Chrinstensen a deschis primul magazin în întregime dedicat Scrapbookingului: Keeping Memories Alive (KMA).
Scrapbookingul este azi cel mai răspândit în SUA, dar se răspândeşte în toată lumea cu repeziciune.



A face scrap înseamnă să captezi o anume amintire despre o persoană, un loc, un eveniment.
A realiza o pagină de scrap înseamnă să spui o poveste, să păstrezi pentru totdeauna momente speciale, să laşi o amintire preţioasă copiilor tăi, nepoţilor, generaţiilor viitoare…



Termenul scrabooking este o îmbinare de două cuvinte:
“scrap” = tăietură şi
“book” = carte, album.
În realitate însă, scrapbookingul este o tehnică prin care se pot realiza frumoase albume în care fotografiile sunt adunate şi aranjate într-un mod neconvenţional cu o foarte mare atenţie asupra detaliilor.



Discutăm aici despre creativitatea personală care va sugerează să încadraţi anumite fotografii, să tăiaţi altele în anumite forme, să lipiţi o literă, un bilet …. Este o activitate indicată pentru serile petrecute în familie, care îi distrează pe copii şi care lasă un mare spaţiu imaginaţiei.



Plecând de la tehnica de bază şi anume cea de adunare şi decorare a fotografiilor, şi adăugând alte tehnici ca de exemplu stencil, decoupage, bijoux, pictură etc, pot lua naştere adevărate creaţii artistice în care tehnica folosită nu se mai poate numi simplu scrapbooking ci amplu, deoarece inglobează şi alte tehnici, scrap art. Important este ca toate materialele folosite şi care vin în contact cu fotografiile să fie acid free (adica fără acid), astfel, acestea nu vor fi deteriorate în timp.


Reguli în scrap art sunt destul de puţine şi este deci o ocazie de a lăsa liberă fantezia personală.
Unica regulă care trebuie respectată este aceea de a nu încărca excesiv creaţia noastră cu prea multe suprapuneri şi de a încerca să alegem fantezii în ton cu lucrarea pe care vrem să o realizăm.


Obiectele vor fi “dozate” şi amestecate între ele cu atenţie pentru a evita o aglomeraţie care riscă să dea o impresie de dezordine şi confuzie.
Aşadar e important să se facă înainte o probă de aranjare şi să se treacă la lipire abia după ce s-a verificat că totalitatea obiectelor alese sunt alese bine şi aşezate plăcut.



Folosirea hârtiilor



În decorarea obiectelor prin intermediul scrapbooking-ului, hârtia joacă rolul principal.
Cu ajutorul ei se pot crea numeroase decoruri, în funcţie de tema aleasă.
Diferitele “obiecte” de hârtie se pot folosi avand în vedere ceea ce se vrea a se obtine: pot fi obtinute prin taiere, prin rupere, prin ardere, prin stantari etc.
Astfel, se pot obtine tăieturi drepte, desenand liniile necesare cu ajutorul unui creion şi a unei rigle cu taind cu ajutorul foarfecilor normale sau a unui cutter.



Pentru tăieturi speciale se pot folosi foarfeci cu lamele fantezie cu care se pot taia hârtii cu diferite motive. Folosirea acestor foarfeci implica pentru inceput taierea hârtiei cu forfecele normal sau cu cutter-ul şi apoi se trece peste marginile astfel tăiate cu forfecele fantezie. Atenţie însă: a nu se întrerupe motivul, iar pentru asta trebuie să suprapuneţi un pic forfeca pe motivul abia tăiat astfel încât la o nouă tăiere să asiguraţi continuitatea acestuia.



Se poate şi rupe hârtia după o linie desenată subtil cu creionul în prealabil sau la întâmplare. Pentru a rupe hârtia neregular vă puteţi ajuta de degete repoziţionându-le pe măsură ce rupeţi hârtia.
Pentru a rupe hârtia după o anumita linie, mai intâi o îndoiţi, întăriţi îndoitura trecând cu degetele peste ea, netezind-o astfel, şi abia apoi o rupeţi. Dacă hârtia ruptă rămâne cu marginile albe, creându-se astfel un contrast între aceasta şi marginile ei, puteţi să uniformizaţi culorile trecând cu pensula abia îmbibată în culori acrilice în nuanţa hârtiei, de-a lungul marginilor.



Puteţi face ca hârtia tăiată sau ruptă să pară veche trecându-i marginile prin flacăra unei lumânări şi imediat ce hârtia ia foc suflaţi pentru a o stinge; apoi îndepărtaţi partea neagră (arsă), astfel obţineţi efectul de ars, de vechi.
Foarte importante sunt şi hârtiile naturale, din bumbac, cu inserţii florale sau diferite texturi, precum şi serveţelele şi hârtia de orez.






Cum accesorizăm şi cum decorăm



Gama de accesorii pentru scrapbook este foarte largă.
Puteţi începe cu kit-urile tematice care sunt complete de hârtii şi obiecte şi care au culorile îmbinate. Sau cu seturile de accesorii care cuprind diferite obiecte asortate după culori sau după temă, cum ar fi: cartonaşe decupate după anumite modele sau care se pot folosi ca rame pentru fotografii, pliculeţe semitransparente, pamblicuţe de tot felul sau figurine adezive.



În afara cestor seturi, care pare să îi ajute pe începători, puteţi folosi tot ceea ce vă îndrumă fantezia: imagini adezive, etichete, tag-uri de carton, rame pretăiate de diverse forme şi cu inserţii tridimensionale, litere şi numere cu diverse caractere, pretăiate din carton sau stiplex transparent (sunt tridimensionale), rafie de diverse culori pentru a lega, a face funde sau a înfrumuseţa obiectele decorate.



Deci, puteţi folosi tot ceea ce este “acid free”, şi asta pentru o păstrare durabilă a fotografiilor pe care vreţi să le decoraţi.
Puteţi folosi şi mărgele, foiţe de aur, fir de metal, însă cele mai importante sunt obiectele care vă amintesc de ceva sau cineva: scoicile de la mare, petalele de trandafir agăţate în părul miresei, autograful unui artist, biletul de la concertul pe care l-ai aşteptat atât de mult, invitaţia de botez…


Instrumentele indispensabile



Pentru lipirea hârtiilor se poate folosi atât tradiţionalul lipici pentru decoupage pe bază de apă (un tip de aracet), dar cu atenţie nelăsând să iasă peste marginile exterioare şi nici să fie întinsă pe toată suprafaţa fotografiilor pentru că va rezulta un strat lucios şi nu se potriveşte cu tipul de decoraţie, cât şi adezivi (scotch). În funcţie de forma şi grosimea hârtiei folosite, poate fi utilă şi banda dublu adezivă fără acid (putând fi folosită şi la lipirea fotografiilor- fără ca acestea să fie distruse în timp) şi chiar şi colturi adezive transparente care ajută la lipirea fotografiilor ca un album.



Se mai pot folosi capse, catarame şi multe altele (care ţin locul de legătoare astfel încât ţin legate mai multe foi sau pamblici) sau chiar închizători de diferite modele.
Pentru a lipi diferite bucăţi de hârtie sau pentru a reliefa anumite detalii tridimensional, se folosesc pătrăţele de hârtie dublu adezivă de diferite grosimi, numite distanţiatori şi care au acest rol de a distanţa imaginile de suportul pe care sunt lipite.



Şi evident, se folosesc şi foarfeci, pentru a da forma hârtiilor folosite, fie că vrem să învelim anumite obiecte (ca de exemplu, albume, jurnale etc) fie că vrem să decorăm anumite pagini de scrapbooking. Astfel, pe lângă foarfecii tradiţionali, cei cu lama lungă, se mai pot folosi şi cei pentru decoupage - care ajută la tăierea cu minuţiozitate a unor detalii precum şi foarfecii funny - cei cu lamele în diferite forme şi cu ajutorul cărora se pot obţine tăieturi ondulate, în zig-zag, sub formă de dantelă, etc.



Nu trebuie să lipsească din instrumentele de lucru ale unui scrapbooker nici cutter-ul – se foloseşte unul cu lama fixă, împreună cu pad-ul de lucru, care are rolul de a vă ajuta să realizaţi tăieturi precise ajutându-vă, de ce nu, de rigle şi echere.
De folos este şi perforatorul, cu ajutorul caruia puteti gauri hârtia sau cartonasul în locul în care doriti să puneti o capsa sau să treceti o pamblicuta.
Această tehnică vă ajută să faceţi albume interesante, jurnale, felicitări, invitaţii şi tot ceea ce vă lasă imaginaţia…



Stiluri
În arta scrapbooking-ului există mai multe stiluri. Principalele sunt:
1. Vintage (se utilizează elemente decorative cu efect vintage, adică "învechite". Sunt caracteristice hârtia cu margini tonate şi uneori uşor rupte, panglici, etc)
2. Shabby-chic (aceleaşi elemente "învechite", iar culorile ce predomină sunt cele pastelate.)
3. Heritage (se utilizează pentru decorarea şi punerea în evidenţă a pozelor vechi.)
4. European style (modest şi fără prea multe decoraţii.)
5. American style (un stil clasic, în care este caracteristică utilizarea din plin a elementelor decorative.)
6. Clean and simple (puţine decoraţii, linii drepte, destul de mult spaţiu liber.)